Romania-o tara capabila sa prosteasca si un om destept

Astazi, conform unei "traditii" care parca s-a inradacinat in familia mea, Doru iarasi a venit ciufut si nervos acasa. si pe cine s-a descarcat?! Daaahhh, normal ca pe mine si pe maica-mea.

M-am saturat, n-am sa mai vin in Cluj de acum inainte decat de Pasti si de Craciun pentru ca tot timpul e aceeasi poveste.Si, pana la urma, singurul motiv pentru care vin acasa (ma rog, nu singurul, dar principalul) este ca sa ma relaxez, sa stau linistita impreuna cu familia mea. Toata "armonia" dureaza 1 zi, dupa care show-urile specifice , toate incepand din cauza lui, logic! Sunt chestii marunte, gen "nu ti-ai dus paharul in bucatarie" dar ceea ce ma enerveaza e ca stiu 100% ca sunt doar o forma de a-si descarca nervii......pe mine :-

De fiecare data plang pentru ca sunt foarte sensibila si pentru mine familia a fost intotdeauna pe primul loc si ma atac pentru cea mai mica samanta a discordiei.

Revenind la subiect: probleme, chestii etc, Doru pus in situatia de a scrie e-mail. E fantastic, dar lipseste cu desavarsire priceperea lui la calculatoare. Are el o adresa de mail,facuta de mama, si daca e musai sa corespondeze peste ocean, el ii dicteaza mamei si ea tasteaza cu degetele aratatoare...si asta dureaza...hmm...mult :) Deci, plina de nervi si de draci, ca sa scap cat mai repede de el i-am zis ca hai ca ii tastez eu e-mailul. Si incepe el sa dicteze. Inainte de a reproduce exprimarea lui, mentionez 2 chestii:

1. Era in legatura cu niste bani, ca unul dintre vecinii plecati peste ocean nu a trimis banii pentru a repara ceva cacaturi prin bloc.
2. Tata e inginer de profesie, om cu facultate, dar pentru ca dupa revolutie nu se mai merita sa lucreze in fabrica a ales sa faca taxi, ceea ce l-a cam indobitocit (parerea mea!)

Buuuuun, deci inceputul suna cam asa: "Dupa promisiunea dumneavoastra de a primi banii de facut usa +interfon in casa scarii, eu, [...numele lui....], am facut contract si pe 13 iunie vine sa-i dam banii si numai dumneavoastra dintre vecini nu ati dat banii...."

si mai continua, dar ma opresc aici ca si-asa nu se intelege nimic.Poate sunt eu prea perfectionista, adica eu inainte sa trimit un e-mail il citesc si il recitesc de vreo 10 ori sa ma asigur ca exprimarea e ok, "intonatia" virtuala+alte chestii.

Of, God damn it! Parca n-am nimic mai bun de facut la ora asta din noapte decat sa-mi denigrez tatal. Pentru ce?! Si-asa maine dimineata ne impacam (doar pentru a ne certa din nou seara, ce-i drept).

Homeless

Cred ca pana la urma am elucidat de unde anume porneste frustrarea asta a mea si pornirea salbatica ,non-pozitiva care o am asupra a cam tot si toata lumea care ma inconjoara: Faptul ca nu am un loc al meu!

Mi-am pierdut de mult notiunea de "acasa". Sigur,pana acuma m-am referit mereu cu "acasa" la apartamentul din Cluj unde stateam cu mami si papito. Si totusi, astazi, proaspat ajunsa in Cluj dupa o noapte criminala cu trenul, cand a batut la usa ceva tip care il cauta pe tata si a inceput sa-mi puna diferite intrebari i-am raspuns "Nu stiu pentru ca eu nu locuiesc aici, sunt doar in vizita" ........there you go! raspunsul era in subconstient! deci, nu mai sunt acasa aicea, langa mama si tata. Nu pot sa spun ca sunt "acasa" nici in Bucuresti, devreme ce stau in apartamentul unei doamne care imi cere 300 euro pentru "privilegiul" asta.

Deci, practic, sunt homeless! Cine a zis ca trebuie sa dormi intr-o cutie de carton sau in canalizare ca sa fii homeless?! Ha Ha Ha....Si, revenind la subiect, de aici porneste toata nesiguranta mea, toata anxietatea si, mai ales, micile chestii nashpa de zi de zi...E inevitabil cand locuiesti in Bucuresti. Maine m-as intoarce in scumpul meu Cluj, dar din pacate mai am de stat 2 ani de zile, care cu siguranta mi se vor parea o eternitate, dar poate ca totusi in aceasta eternitate o sa am timp sa imi conving Canguru` sa se intoarca cu mine :(

De inceput...

Ce e cu blogul asta?! E cel mai simplu mod pentru mine de a ma descarca. Nu ca nu as avea prieteni sau parinti cu care sa vorbesc, dar unele chestii pe care le problematizez s-ar putea dovedi la un moment dat a fi chiar importante si atunci mai bine sa le am scrise undeva, ca sa nu uit. Pretty stupid, ha? Ei bine, asta sunt eu: obsedata de ordine in tot ce fac, de organizare si de optimizare. (cred ca am sa le numesc "cei 3 O" ) Cred ca asa s-ar si justifica facultatea care am facut-o.

Da, sunt o perfectionista, visez sa fac dreptate in toata lumea (dar, din pacate, nu sunt Dumnezeu) si visez cu ochii deschisi atat de intens incat ajung sa confund visele cu realitatea. In rest, sunt un om normal, care-si iubeste in primul rand familia, apoi un baiat (cu ochi verzi, poate putin mai inteligent ca mine, dar in rest as putea spune ca e varianta mea masculina), apoi pe colega mea de apartament (si, de asemenea, cea mai buna prietena a mea) si, nu in ultimul rand, cei doi motani ai mei: Ţucky(cotoi batran de 10 ani,practic am crescut impreuna) si Loco (dracusor negru si afurisit care in noiembrie abia face un anisor).

Restul....pe parcurs...